Icoana Invierii Domnului este, de fapt, icoana Pogorarii la iad, ultima treapta a scarii smereniei Mantuitorului, a drumului Crucii. Spre deosebire de alte icoane praznicare, cea a Pogorarii la iad nu-si afla un suport canonic in Sfintele Evanghelii. Exista o deosebire importanta intre iconografia catolica si cea ortodoxa. Daca in spiritualitatea apuseana Hristos este reprezentat asemenea unui atlet sau cavaler biruitor ce iese din mormant purtand un steag ca semn al biruintei, in cea rasariteana El este intotdeauna reprezentat in relatie directa cu omul.

"Este o compozitie complexa care il are plasat in centru pe Mantuitorul Hristos redat in vesminte de slava in momentul coborarii la iad si in acelasi timp si al ridicarii. Este o compozitie care surprinde cumva simultaneitatea acestor doua miscari, ascendenta si descendenta. Trupul Mantuitorului, ca in toate scenele de slava, este inconjurat de acest halou luminos numit mandorla, intr-un degrade cromatic realizat in nuante de inchis spre deschis ilustrand in culori dogma energiilor necreate a luminii care izvoraste din Fiinta lui Dumnezeu de necunoscut si nepatruns”, a declarat pentru TRINITAS TV Asist. Dr. Stefan Ionescu-Berechet de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti.

In icoana apar intotdeauna reprezentați protoparintii Adam si Eva, pe care Mantuitorul ii ridica din mormintele lor. Scena accentueaza intalnirea dintre "Adam cel vechi", cel care a cazut, si "Adam Cel Nou", Care a venit sa-l ridice.

Una dintre cele mai vechi reprezentari legate de Invierea lui Hristos este cea in care Apostolul Toma vede si atinge ranile Mantuitorului ridicat din morti, devenind un martor important al biruintei hristice.

Sursa: basilica.ro